Uppruna mál: Rumenskt
Stau noaptea ÅŸi privesc
La cerul plin de stele
Şi vreau să te zăresc
Dacă eşti printre ele....
Doar luna mă-nţelege cât sufăr pentru tine
Steluţa mea ascunsă, că nu eşti lânga mine
Te-aş fi iertat din nou, iertarea-i omenească
Preferi să vezi cum sufăr, iubirea mea cerească
De dor inima-mi plânge
Şi plâng şi eu cu ea
Durerea nu mi-o stinge
Decât dragostea ta...
De-ai fi ÅŸi tu ca luna
Să pleci şi să revii,
Dar ai ales să pleci,
Să pleci, să nu mai vii...