Quares a nobis, Gratti, cur tanto opere hoc homine delectemur. Quia suppedita nobis, ubi et animus ex hoc forensi strepitu reficiatur et aures convicio defessae conquiescant. An tu existimas aut suppelere nobis posse quod cotidie dicamus in tanta varietate rerum, nisi animos nostros doctrina excolamus, aut ferre animos tantam posse contentionem, nisi eos doctrina eadem relaxemus?
Încerci să afli de la noi, Grattus, de ce suntem fascinaţi într-o asemenea măsură de acest om. Fiindcă ne oferă nouă un loc în care şi sufletul să se refacă după această zarvă din for şi urechile obosite de larmă să se liniştească. Socoteşti tu oare că ar putea să ne ofere cunoştinţele pe care le spunem zilnic într-o atât de bogată varietate de împrejurări, dacă nu ne-am lustrui sufletele cu această învăţătură, sau că ar putea să suporte sufletele noastre o atât de mare mulţumire dacă nu le-am relaxa prin aceeaşi învăţătură?
Poznámky k překladu
Rog a se verifica originalul pentru forma "suppelere", probabil că s-a strecurat o mică greşeală pe acolo.
Naposledy potvrzeno či editováno iepurica - 9 listopad 2007 12:38