Kohdekieli: Romania
Eu nu mai visez
Eu nu mai fumez
Eu chiar nu mai am trecut
Eu sunt murdar fără tine. Eu sunt urât fără tine
Eu sunt ca un orfan fără un dormitor
Eu nu mai am dorinţă de a-mi trăi viaţa
Viaţa mea încetează când pleci tu
Eu nu mai am viaţă şi chiar patul meu
Se transformă în peron de gară
Când pleci tu
Eu sunt bolnav, bolnav de tot,
Ca atunci când mama mea ieşea seara
Şi mă lăsa singur cu disperarea mea
Eu sunt bolnav, bolnav de tot,
Tu vii, nu se ştie niciodată când
Tu pleci, nu se ştie niciodată unde