Corect, aveti dreptate! Cate capete luminate, tot atatea idei unice.. Ba poate chiar cateva idei per cap de la o ora la alta! Si d-aia este frumoasa "ocupatia" noastra..
Uite, citindu-va parca-parca imi mai vine o idee!
Mda... Vreau schimb inceputul, e mai corect "cade ploaia" decat "picura ploaia".
In turca vine fix "ploua ploaia". Inseamna ca poate fi, de ce nu?, ploaie cu galeata. Schimb picuratul
)
In cea de-a doua fraza avem un fel de echivalent al acelui on dit francez, pronumele ala, stiti voi, de merge si cu pers.I pl, si cu a III-a sg. Am intalnit cazuri in care ON asta frantuz tine locul chiar si pt. persoana aII-a.
De ce am ales inversiunea "numita-i"..? Pai ca sa vina un fel de "ei, cea careia i se spune existenta"... dureaza pana la contactul picaturii de ploaie cu pamantul.
Nu avem neaparat "ceea ce TU numesti..." Acolo este o terminatie pronominala, polivalenta in acest caz, a verbului. Intr-adevar, este specifica pentru persoana a II-a sg, dar, cu acest verb, intelesul terminatiei devine un pronume discutabil -de mine, de tine, de cei prezenti in momentul vorbirii, de noi, de oricine este la unison cu afirmatia-.